Cale

Nu lăsa pe nimeni să-ţi spună ceea ce vrei să faci. Nu de alta, dar dacă nu izbuteşti îţi vei ierta mai uşor greşelile deciziilor tale decât pe cele făcute datorate gândirii altora.

Nelimitat

Orice e posibil. Trebuie doar să crezi cu adevărat în forţa ta.

Întoarcere

Azorică

Din amintirile împletite cu poveştile copilăriei din satul bunicilor pitit la poale de munte, s-a conturat astăzi imaginea lui Azorică, câinele care a păzit ograda ani buni. Nu mai ştiu cum a ajuns în curte, dar, foarte repede, a devenit o figură aparte. Ne simţea de departe când ajungeam acolo în vacanţele şcolare, aşa că o găseam întotdeauna pe bunica aşteptându-ne în poartă. Lătra la toţi cei se apropiau de gard până nu-i invitam în curte dar era mieluşel  dacă apuca să sară gardul spre drum. Era bun prieten cu pisica casei dar nu suporta nici un motan străin în preajmă. Mă însoţea în plimbările lungi prin pădure sau până la staţia de autobuz (aflată la doi kilometri de casă şi de unde se întorcea în fugă după ce mă vedea urcat).

Amintirea lui Azorică mi-a apărut în minte pornind de la campania Adoptă simbolic un câine din Echipa Naţională a Câinilor de Salvare organizată de către Blogal Initiative. În pozele echipei multi-campioane a Centrului de Educare Canină România (CdEC) (Craiova) l-am regăsit: este Dias, ciobănesc alb elveţian, vice-campion naţioanal (antrenat de Elvis Tița). Atent, cu urechile ciulite, aşteaptă un nou exerciţiu de perfecţionare în tehnici de salvare. Iar după, ar prinde bine o seară de relaxare, privind cerul nopţii senine de vară în căutare Stelei Câinelui.

În perioada 20-24 august va avea loc la Torino Campionatul Mondial al Echipelor Canine de Salvare . Ca urmare a realizărilor şi performanţelor naţionale şi internaţionale, echipajul României a fost invitat pentru a doua oară consecutiv. Lipsa de fonduri (şi de sponsorizări) pune însă participarea în pericol.

Orice donaţie, oricât de mică, este bine venită. Să ne suţinem camponii (campioni care, în situaţia nedorită a unei catastrofe, naturale sau nu, pot face diferenţa dintre viaţă şi amintire)!

Pentru donaţii:
     Numele beneficiarului : Asociatia Centrul National de Educare Canina
     banca: BRD sucursala Craiova
     cod IBAN : RO17BRDE170SV85727541700 - euro, SWIFT : BRDEROBU
    cod IBAN: RO06BRDE170SV37720521700 - lei

Mai multe informaţii, pe pagina CdEC la https://www.facebook.com/centruleducarecanina.cdec.

Azorică spune Hamţumesc!

Hărnicie în iasomie

Liniştea serilor în centrul provincial

Dimineaţă de vară răcoroasă

Atenţie!

În intersecţie se aplică o regulă de fier: cine are tabla mai groasă trece primul :-)!

Aeroport

Mii de destine se intersectează ca apoi să continue fiecare pe drumul său.

Dileme

Ce ne defineşte? Locul din care am pornit, drumul pe care suntem sau punctul în care vom ajunge? Ceea ce am lăsat în urmă, ce avem acum lângă noi sau ceea ce visăm că vom ajunge?

Infinit

Unde

Necunoscutul ne definește existența.

Realitate

Există doar lucrurile la care te gândești.

Zile

Cu trecerea timpului, linia dintre amintire şi uitare devine tot mai subţire. Şi, la contopirea lor, imaginaţia naşte noi poveşti.

Cine?

Ce forţe ale naturii şi coincidenţe cosmice au conlucrat în cvasiinfinitatea universurilor ca să fiu ceea ce sunt?

Imagine

Fiecare persoană pe care o întâlneşti (începând cu necunoscutul care te-a întrebat de o stradă şi terminând cu cel mai apropiat prieten) este o oglindă ce te reflectă. Priveşte-i cu atenţie reacţia, lumina din ochi, zâmbetul de pe buze sau cuta ce dă să se ivească în mijlocul frunţii, şi decide-te cum vrei să fii, unde vrei să ajungi.

Parfum de iunie

18

1. Zâmbeşte fiecărei zile!
2. Pune-ţi viitorul în mâini sigure: ale tale.
3. Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume.
4. Iertarea nu schimbă trecutul dar lărgeşte viitorul.
5. Când porneşti la drum nu contează distanţa. Doar primul pas este dificil.
6. Nu plânge pentru că s-a terminat. Zâmbeşte pentru că s-a întâmplat.
7. Nu contează ceea ce ai, ci cine este lângă tine.
8. Succes înseamnă să-ţi poţi croi viaţa aşa cum îţi doreşti.
9. Nu lăsa problemele să te împingă din spate ci pune visele să te călăuzească.
10. Este mai uşor să obţii iertarea decât permisiunea.
11. Ceea ce ţi se întâmplă formează 10% din viaţă. Restul este influenţat de felul cum reacţionezi la ceea ce ţi se întâmplă.
12. Ziua de ieri nu o mai poţi recupera, dar depinde doar de tine cum va fi cea de mâine
13. Dacă poţi să visezi ceva, poţi să şi faci!
14. Pune întrebări dar îndoieşte-te de răspunsuri.
15. Nu crede în miracole. Bazează-te pe ele!
16. Viaţa nu înseamnă să aştepţi ca furtunile să treacă ci să înveţi să dansezi în ploaie.  
17. Nu lăsa pe nimeni să-ţi spună ceea ce vrei să faci.
18. Viitorul pe care îl visezi este viitorul ce-l vei trăi.

Veşnicul trio

Ziua de ieri să fie amintire şi cea de mâine, promisiune. Astăzi însă, bucură-te de ceea ce ai reuşit!

Repede

Faţete

Ce are omul beat pe limbă, cel treaz ţine ferecat în minte.

Interior

Când ai stat ultima dată de vorbă cu tine însuţi? Ce ai aflat?

Iar

Dacă ai putea să iei viaţa de la început ai urma aceeaşi cale? O întrebare grea: pe de o parte sunt mulţumit de locul în care mă aflu (şi nu aşi vrea să fiu altundeva), dar, pe de artă parte, un drum necunoscut are şi el farmecul lui.

Echilibru

Omul devine ceea ce gândeşte. - Buddha

Istoria Bucureştiului aglomerat

Roboţei

Prin 1996 (încă nu începuse era telefoniei mobile în România) am avut un şoc imens când, dând un telefon, mi-a răspuns un robot. Reacţia a fost imediată: am închis în grabă. Mi-au trebuit apoi vreo câteva minute bune să-mi revin, să sun din nou şi să las un mesaj.

Astăzi, cu toată obişnuinţa cu noile tehnologii (multe din ele impuse şi deloc necesare), am avut iar un şoc (dar nu am închis imediat ci am aşteptat ascultător terminarea apelului). A sunat telefonul fix. Nu am apucat să spun Alo căci o voce monotonă şi-a început repertoriul: Vă mulţumim că aţi apelat zilele trecute la serviciile noastre... Vrem să facem un sondaj privind satisfacţia serviciilor... Cum a fost...? Dacă aţi fost mulţumit apăsaţi... dacă... Şi tot aşa vreo 6 întrebări. Mulţumesc... Şi convorbirea (care convorbire?) s-a încheiat fără să scot un cuvânt.

Oare unde vom ajunge peste 100 de ani? (Partea cu vom ajunge e pur retorică, căci eu ştiu unde. Nici veţi ajunge nu e mai bine, căci cei ce citesc acum aceste rânduri au şi ei o bună idee unde vor fi.) Reformulez.

Unde va ajunge omenirea după 100 de ani? Fiinţe anoste, închise în cuburi moderniste ce nu le-au părăsit niciodată, dar foarte activi social datorită inimaginabilelor tehnologii dezvoltate între timp?

Iunie tricolor

Dualitate

În apropierea mării, fluviul oglindeşte, în apele domoale, întreaga înţelepciune adunată pornind de la izvorul plăpând, prin cursul năvalnic din munte, spre liniştea unduitoare a câmpiilor întinse. Şi ascunde, în adâncul albiei, întreaga mizerie aluvionară strânsă pe parcurs.

Calm

Când ai ascultat ultima oară liniştea? Ce ai descoperit?

Multicolor

Dialog în parc

Tatăl: Lasă-ţi şepcuţa în cap. Dacă nu, ne certăm.
Puştiul: Dar eu vreau să ne certăm!