În fugă

Oare este timpul o capcană a minţii? Cine ne impune să fim grăbiţi, să ne amintim mereu cât timp trece? De câte ori, speriaţi de timp, nu am continuat ceea ce am fi vrut să facem? Timpul, un ocean infinit ce ne transmite frică când ne gândim să-l traversăm? Noi avem respect pentru timp, dar oare el are respect pentru noi?

Fragil

Muchie

După furtună, aerul este curat şi cerul, cristalin. După iarna geroasă ce încremeneşte totul vine primăvara multicoloră. Furtunile solare nasc magnifice aurore boreale. Oare poate exista perfecţiune fără haos?

Trio

În fiecare zi, cu soare sau nori, respirăm aerul ce învăluie natura precum un organ viu. Aer, apă, foc: un trio indestructibil ce ne leagă pentru eternitate cu cosmosul. Certitudinile veţii sunt clare.

Armonie

Tot ce avem în comun cu Pământul, cu Universul, este natura. Fără a o înţelege, fără să realizăm armonia perfectă ce ne înconjoară, nu putem să ne descoperim nici originile şi nici să pricepem drumul ce-l urmăm. Nu putem coexista în afara naturii; din ea ne-am născut şi tot la ea ne vom întoarce. Natura este cheia împlinirii, cheia eternităţii.

Cine

Este marea oglindirea cerului (simbol al nemuririi) sau cerul oglindirea mării (simbol al vieţii)?

Dileme

Ce ne defineşte? Locul din care am pornit, drumul pe care suntem sau punctul în care vom ajunge? Ceea ce am lăsat în urmă, ce avem acum lângă noi sau ceea ce visăm că vom ajunge?

18

1. Zâmbeşte fiecărei zile!
2. Pune-ţi viitorul în mâini sigure: ale tale.
3. Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume.
4. Iertarea nu schimbă trecutul dar lărgeşte viitorul.
5. Când porneşti la drum nu contează distanţa. Doar primul pas este dificil.
6. Nu plânge pentru că s-a terminat. Zâmbeşte pentru că s-a întâmplat.
7. Nu contează ceea ce ai, ci cine este lângă tine.
8. Succes înseamnă să-ţi poţi croi viaţa aşa cum îţi doreşti.
9. Nu lăsa problemele să te împingă din spate ci pune visele să te călăuzească.
10. Este mai uşor să obţii iertarea decât permisiunea.
11. Ceea ce ţi se întâmplă formează 10% din viaţă. Restul este influenţat de felul cum reacţionezi la ceea ce ţi se întâmplă.
12. Ziua de ieri nu o mai poţi recupera, dar depinde doar de tine cum va fi cea de mâine
13. Dacă poţi să visezi ceva, poţi să şi faci!
14. Pune întrebări dar îndoieşte-te de răspunsuri.
15. Nu crede în miracole. Bazează-te pe ele!
16. Viaţa nu înseamnă să aştepţi ca furtunile să treacă ci să înveţi să dansezi în ploaie.  
17. Nu lăsa pe nimeni să-ţi spună ceea ce vrei să faci.
18. Viitorul pe care îl visezi este viitorul ce-l vei trăi.

Veşnicul trio

Ziua de ieri să fie amintire şi cea de mâine, promisiune. Astăzi însă, bucură-te de ceea ce ai reuşit!

Cumpănă

Noaptea desparte trecutul de viitor. În fiecare seară laşi în urmă toate întâmplările zilei ce tocmai a trecut şi pregăteşti, în inconştientul viselor, drumul spre un nou răsărit.

Dialog uitat

Bunicul: Spune-i lui tata să-ţi ia o caracatiţă.
Nepoţica: Tataaa! Vleau o calacatiţă!
Tatăl: Şi unde o punem? Caracatiţa trebuie să stea în apă.
Nepoţica (la sugestia Bunicului): În cadă!
Tatăl: Şi tu unde o să mai faci băiţă?
Nepoţica (prompt): În bucătălie! Fac băiţă în cuvetă!!!

Cafeaua dragonului poznaş

Mult pentru nimic

Avem mii de minute şi mesaje pentru a nu ne spune nimic.

La cumpărături

Mașina, mall, parcare subterană, scară rulantă. Accesorii, coșuleț de cumpărături, alegere, răzgândire, card, mulțumesc, punguța în poșetă. Alegere, oare vine bine, cabina de probă, muzică ambientală, blugi, cabină de probă, 20% reducere pentru încă un produs, căutare, găsit, 4 lei în plus la total, card, pungă de hârtie. Tur rapid, nimic, afară. Aici o să suferi puțin, probă pantofi, mișto, noroc de băncuța din magazin, căutare, plecăm, blugi în drum spre casa de marcat, probă,  nu vin, altă pereche, sunt buni dar vreau altă culoare, OK, coadă, card, două pungi de plastic. Iar, o căciuliță simpatică, plus altele, o nouă pungă de hârtie. Hanoracul dorit e doar în vitrină. Încerc o pereche de pantaloni, mici, o noua achiziţie. Un magazin, două magazine,  un colier, trei-patru magazine, ultimele achiziții. Mulțumesc! GATA! Cumpărăturile la supermarket rămân pe altă dată.

Apus

Era o după amiază friguroasă de iarnă pustie, cu vântul ce bătea puternic peste copacii dezgoliţi. Totul era învăluit în umbre. Frunzele colorate şi uscate uitate de toamnă erau izgonite de colo-colo.

Soarele strălucea rece la marginea lacului îngheţat, oglindă mare şi albă ce-i reflecta cu mândrie razele. Parcă între soare şi vânt se dădea o bătălie, dar soarele era prea obosit să învingă. Căldura lui se evapora pe cerul galben-portocaliu. Te dureau ochii să îl priveşti.

Uşor, mi-am desprins privirea de la cer şi am oftat. O lacrimă a căzut pe un petec de zăpadă uitată de vânt. Toate problemele se năpusteau asupra mea ca o haită de lupi înfometaţi.

Am ridicat capul şi m-am uitat spre soare încă o dată. Pentru o secundă am uitat să respir. Era o privelişte ca în poveşti, cu raze de culori neimaginate. Roz puternic amestecat cu mov tatua cerul albastru. Mingea de foc mare şi mândră ardea în portocaliu. Dar totul a ţinut doar o clipă şi soarele s-a înecat în lacul tăcut şi îngheţat, lăsând noaptea nerăbdătoare să cucerească ziua.

Mi-am desprins cu greu privirea de la cer şi m-am uitat din nou în jos. Am oftat. Încă un apus de soare dus şi de neîntors...

Cuvinte dintr-o carte nescrisă

(ce) va urma?

Cuvinte dintr-o carte nescrisă

Nu stiam prea bine ce se intampla cu mine, nu stiam cum sau de ce am ajuns eu acolo. Eram doua suflete pe care destinul le-a aruncat in acelasi vagon al vietii. Aveam nevoie de ajutor, de cineva care o sa imi spuna ca totul o sa fie bine. Zambetul primit mi-a schimbat o mare parte din viata, de la cele mai marunte lucruri, la cele mai complicate. Am fost unul dintre cei mai fericiti oameni auzind vocea ce soptea cuvinte simple: “sa nu te-ntorci prea tarziu”, “sa nu racesti”. Au fost moment in care simteam ca pot zbura si ca lumea imi apartine, dar au fost si momente in care nu stiam cum sa ma mai ridic. Dar am invatat ca timpul trece si cu el totul trece.

Cuvinte dintr-o carte nescrisă

Teoria este foarte usoara! Ea ne spune ca în momentul despartirii sa zambim si sa ne continuam drumul luand cu noi doar amintirile. Dar acest lucru este ireal: cand picam nu putem sa ne ridicam foarte repede. Uneori tot ce avem nevoie este sa ne asezam putin si sa ne asiguram ca inca respiram. Teoria este doar o modalitate falsa care sa ne faca sa ne simtim intr-un fel sau altul vinovati ca am incalcat regula ei. Iar acea vinovatie sa ne mai acopere durerea.

Cuvinte dintr-o carte nescrisă

Asadar inima este cheia fericirii noastre dar si lacatul sperantelor. Multi spun ca de fapt mintea este atelierul existentei noastre, dar , in mare parte, creierul este doar o carte a amintirilor in care putem rasfoi oricand ne cuprinde dorul. Inima duce cea mai grea povara. Pierderea nu mai este doar a noastra, ci si a inimii care este smulsa din lumea viselor. Dar asa cum ea in continuare pompeaza in fiecare clipa sange, asa ne trezim si noi dimineata. Iar de multe ori rasfoim prin amintiri doar ca sa mai simtim acea accelerare vaga in noi. Chiar daca dureaza o secunda.

Cuvinte dintr-o carte nescrisă

Orice framantare pana la urma se rezuma la dragoste: dragoste fata de pariniti, dragoste fata de cei dragi, dragoste fata de partener. (Oare necunoscutul universului este chiar dragostea in sine?) Fiecare are nevoie de ea. Dar cand o impartasim cu cineva unic pentru noi, atunci inima noastra parca e transfornată de acea persoana speciala intr-un alt eu individual care traieste in noi si care nu poate fi stapanit: un omuleţ al naibii de năbădăios. Desi ne dam seama ca unele lucruri sunt gresite, omuleţul din interiorul nostru, care are propria lui viata, actioneaza cum vrea el. Și când persoana respectiva pleaca, omuleţul care ne tinea de urât în clipele de îndoială şi singurătate, dispare si ia cu el toate sperantele noastre de moment. Corpul nostru, obisnuit cu omuletul care ne transmitea fericire si pasiune in fiecare secunda, este coplesit de tot si trebuie sa faca fata la mai multe. Inima devine din nou un simplu organ, dar care parca acum pompeaza mai greu sangele. Şi de fiecare data cand ne amintim o clipă fugară sau cand simtim parfumul familiar pierdut prin aer, inima noastra accelereaza sangele si simtim iar o fărâmă din omuletul de demult care dansa in noi mereu. Acest lucru ne deschide si ne ofera o esenta vaga de sclipire in ochi. Dar apoi inima revenind la pulsul normal. Atunci simtim si realitatea care ne loveste.