Se afișează postările cu eticheta Momente. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Momente. Afișați toate postările

joi, 11 martie 2021

Orizont



Ce frumos se vede de pe vârful muntelui orizontul așezat la picioarele tale. Dar mai frumos se vede de pe malul mării veșnic neastâmpărate orizontul alături de tine.

luni, 3 iunie 2019

Azi





Ziua de ieri este deja istorie şi nu o mai putem schimba. Ziua de mâine nu știm cu siguranță ce ne va aduce. Azi este aici, o oportunitate certă. Zâmbește la frumusețea caldă a zilei. Trăiește clipa!

miercuri, 24 aprilie 2019

Navetiști



Navetistul cu tramvaiul este total diferit de cel cu metroul: are mai multă grijă când urcă și coboară, e mai atent la ceea ce se întâmplă în jurul său și chiar se dă la o parte când simte că stă în drum. Nu este total rupt de realitate căci își consultă telefonul mobil mai de loc. Altă lume, alte reguli.

marți, 16 aprilie 2019

Decizie

La drum de seară mașinile sunt înșirate pe drum precum mărgelele pe ață. STB-ul e relativ gol, dar se mișcă și el în ritmul de melc al traficului. În stația de autobuz un puști nerăbdător îi spune mamei:
- Hai pe jos!
- Nu merg atâta pe jos!
- Merg eu!
Mama are însă puterea de decizie.

miercuri, 16 ianuarie 2019

Zi de iarnă

Ieri, dimineaţa, în Bucureşti, a nins frumos a copilărie, cu fulgi mari ce se aşezau liştit peste nebunia oraşului. Pornit spre autobuz (pentru a ajunge la timp la serviciu), m-am hotărât brusc să fac cele câteva staţii (până la metrou) pe jos. Era prea frumos pentru înghesuială. Cu gândul la alte zăpezi de mult trecute, privind la încrâncenarea mută a celor prinşi în autoturismele blocate în trafic, s-a născut încet întrebarea. DE CE? Unde ne grăbim? Unde vrem să ajungem? Cât de multe lucruri utile facem pentru noi şi câte doar din inerţia cu care am fost învăţaţi? DE CE? Cum ar fi dacă aşi avea timp berechet să admir dansul zăpezii? Şi mi-a fost greu să rostesc în gând, convingător, întrebarea corectă: „Ce să fac altfel ca să am timp berechet să admir dansul zăpezii?” DE CE?

marți, 2 octombrie 2018

A venit toamna

Seara se umple de țârâit de greieri împletit cu amintiri de sfârșit de vacanțe studențești. O nuanță de alb. O nuanță de albastru. Imaginația zboară departe răscolind întâmplări uitate. O nuanță de verde ce ascunde tradițiile trecutului. Soarele zilei de astăzi. Acuarelă. Amintiri.

Iarba își pierde verdele, fiind acoperită de primele frunze ce au început deja să ruginească. Copacii se grăbesc să se laude, fiecare după puteri, cu rodul crengilor bătute de vântul ce prinde putere sub norii aducători de ploaie rece. Ghinda coaptă pocnește sub pașii plimbăreților din parc. Păsările călătoare își readuc aminte de V-ul zborului spre sud. După primăvara colorată şi vara dogoritoare, natura se pregătește de încă o iarnă. Ce va fi după?

A venit toamna. De ce să căutăm înțelesuri ascunse când ne putem bucura de simplitatea adierii vântului ce șoptește frunzelor?



luni, 1 ianuarie 2018

2018




Zilele trec una după alta, dinspre trecut spre viitor cu o scurtă oprire în prezent. Lui 2018 i-a venit rândul. Cum va fi? Ce ne va aduce? Dacă privim senini trecutul şi învățăm din prezent, putem să ne dăm seama ce ne așteaptă. Iar dacă vrem cu adevărat un 2018 altfel, un 2018 mai bun, transformarea începe cu noi înșine. Succes!







marți, 18 octombrie 2016

Sfârşit de zi



Seara se lasă peste orașul zgomotos. Traficul, din haotic, devine unidirecțional haotic: dinspre centru spre periferie. Începe treptat să se rărească dar rămâne aglomerat. Graba zilei nu s-a potolit pentru toți: se aud claxoane nervoase. (De ce s-or fi grăbind spre destinația finală?) În seara orașului zgomotos pietonii au dispărut aproape cu totul.

marți, 21 iunie 2016

Zi toridă de iunie

Care sunt poveștile oamenilor cu care ne intersectăm pașii în drumurile zilnice? Nu vom ști niciodată, dar, în rarele ocazii când îți permiți să-ți pierzi timpul pe băncuța umbrită din parc, poți să încerci să ghicești.

Bunicuțul ( după vârstă căci nu are niciun nepoțel de mână) cu șapcă roșie pe care a scris cu litere groase 007, a vrut să fie militar activ dar controlul medical l-a declarat inapt. Mămica pe role ce se plimbă cu prichindelul pe bicicletă a renunțat la postul de corporatistă ca să fie  mai aproape de familie și natură. Agentul de pază ce are stația dată tare (ca să se audă clar dialogurile) se vizează în garda președintelui. Tinerele ce-și povestesc pățaniile din ultima excursie la munte se întreabă cum pot scăpa de stat pe scaun 8 ore la birou. Turistul cu rucsăcelul în spate și camera foto agățată de gât nu s-a decis dacă excursia pe terminate în București a fost mai plăcută ca cea de anul trecut. Porumbeii ce vin timid spre tine încearcă să ghicească dacă ai sau nu un biscuite. Tânărul visător dar încruntat ce s-a așezat pe banca de alături se încurajează că va avea norocul unei a doua șanse. Prichinduța pe bicicleta fără pedale îți aruncă priviri pe furiș și, deși nu realizează încă, se visează cochetă. Tânărul plictisit ieșit la plimbare cu câinele ar vrea să aibă o pisică a lui. Turistul cu camera foto agățată de gât (și rucsăcelul în spate) a descoperit zona bicicletelor de închiriat și, plimbându-se acum mult mai repede pe alei, cu zâmbetul pe buze decide că excursia la București e cea mai frumoasă de până acum. Puștoaica ajutată de prietenul ei să învețe mersul pe bicicletă se visează maestră a sporturilor extreme. Doi elevi sunt în căutarea unui părinte supărat care să schimbe programa școlară. Polițistul din patrula călare se vede campion la concursurile de trap din Dubai. Pilotului elicopterului SMURD ce survolează parcul îi place ceea ce face dar ar vrea să nu mai vadă atâta suferinţă.

Și peste tot și toate, în ziua caldă de iunie, greierii își șoptesc poveștile lor neștiute.