Weekend

La sfârşit de săptămână, fiecare cu hobbyurile lui.

Drum

Unde duce drumul tău? Eşti mulţumit de el? Cine te împiedică să mergi mai departe?

Sprechen Sie deutsch?

Dacă nu (şi ştii engleza), un link util: http://german.about.com/.

Doi

De patru zile o ploaie mohorâtă cerne peste oraș. Culorile toamnei și-au pierdut luciul și parcă s-au contopit toate în aceeași nuanță de gri. (Doar noapte iese din tipar: a devenit mai neagră.) Soarele de dimineață este și el mofluz și nici măcar nu încearcă să găsească o crăpătură în maldărul de nori. Pe stradă sunt din ce în ce mai puţini biciclişti, mai puţini pietoni, staţiile de autobuz mai goale şi mai multe maşini în trafic. Înserarea s-a ascuns cu totul și a lăsat locul ei direct nopții. De lună ce să mai vorbim: mai e oare prin preajmă?

La lăsarea nopții, pe creanga din fața ferestrei, poate atrași de căldura-miraj a luminii din cameră, doi porumbei și-au găsit adăpost efemer sub frunzele încă verzi (un verde-ud). În doi, întotdeauna, chiar dacă este lungă, noaptea e mai ușoară și visele mai frumoase.

Ce

Am întrebat stropii de ploaie ce sting setea pământului. Am întrebat norii alergând mânați de vânt. Am întrebat vântul ce şoptește prin crengile arborilor. Am întrebat frunzele îngălbenite ce dau o ultimă sărutare cerului. Am întrebat cerul ce zâmbește dimineților înrourate. Am întrebat păsările ce caută iarna sudului. Am întrebat râul ce unește muntele cu marea. Am întrebat satul bunicilor. Am întrebat duminica lipsită de griji, învăluită în rugă. Am întrebat ianuarie plin de speranță. Am întrebat iubirea ce unește sufletele și uită de depărtări. Am întrebat albul zăpezii, roșul mărului și galbenul florii soarelui. Am întrebat visul și drumul pe care câteodată se rătăcește. Am întrebat nehotărâtul DACĂ și puternicul ACUM. Am încercat să întreb viitorul. Am întrebat amintirea ce șlefuiește zilele trecute. Am întrebat clipa și pașii ce-i poartă mai departe. Am întrebat lacrima căzută în mare. Am întrebat valurile șoptitoare de povești. Am întrebat luna înconjurată de pâlpâirea stelelor. Am întrebat cireșul uitat în colțul grădinii. Am întrebat furtuna și dansul pescărușilor pe valuri. Am întrebat poteca ce taie misterul pădurii. Am vrut să întreb copii, dar erau prea fericiți în jocul lor. Am întrebat greșelile menite să întărească reușitele. Am întrebat cântecul cocoşului ce trezeşte natura. Și am întrebat țărâna ce ne poartă zilnic pașii. Ce este viața?

Amintiri

1937