Chemarea mării

Povestea lemnului

(Ref.: https://www.facebook.com/Minitablouri/)

Muzica pârâului

Râul Orăştie la Costeşti

Bună dimineața Soare!

Pe plaja din Mangalia.

Azi

E liniște la Sarmizegetusa

De la Costeşti, drumul spre Sarmizegetusa Regia a primit asfalt nou (cu excepția ultimilor 700 de metri care nu sunt încă accesibili pentru autoturisme din cauza unui podeţ lipsă: e în construcție). O pădure plină de mister înconjoară  o istorie uitată pe care încercăm să o înţelegem. E un loc excelent pentru meditație și relaxare, pentru conectarea cu trecutul și viitorul. (În decembrie, ianuarie și februarie vizitarea  se poate face doar cu aprobare specială. Informații pot fi obținute la pensiunile din zona Costești.)

Fiind în zonă, nu uita de celelalte cetăţi dacice: Costești și Blidaru.




(Pentru mai multe fotografii din aceasta excursie, nu numai la Sarmizegetusa Regia, apasă aici.)

Relaxare totală

Porto Galini Seaside Resort and Spa

Almaty Big Lake

Sus în munte (marea parte a drumului are o înclinaţie constantă de 12%), la circa 25 km. de Almaty şi 2500 m altitudine, te aşteaptă smaraldul de cristal al Almaty Big Lake: o oază de linişte şi aer curat.

Pe drum, cele două bariere, una de intrare în Ili-Alatau National Park şi alta a armatei aproape de lac (graniţa cu Kyrgyztanul nu este foarte departe), trebuie unse ca să se ridice.

(Mai multe poze, în album.)

Shymbulak

Deşi e prima săptămână de octombrie, sâmbătă a fost vreme frumoasă în Almaty. Încurajaţi de soarele din oraş, şi fără să luăm în seamă norii ce ascundeau crestele muntelui, am vrut să pornim spre Almaty Big Lake. Încercarea de a chema un taxi s-a soldat însă cu eşec: am aflat că din cauza ninsorii drumul este închis. Aşa că am aplicat planul B: o vizită la staţiunea de schi Symbulak.

Drumul cu taxiul până la telegondola de la Medeu a trecut pe nesimţite. Telegondola ne-a dus fără probleme peste imensul patinoar şi peste fostul lac de acumulare ce, din cine ştie ce motive, nu mai adună de mult şuvoaie din munte. Staţiunea de schi ne-a întâmpinat cu prima zăpadă a anului. Dar aici am constatat că, în lipsa schiorilor (sezonul se deschide mai târziu), nu avem ce face. După de am mirosit zăpada, am făcut poze şi am admirat doar puţin priveliştea (căci a fost acoperită repede de ceaţă), am luat drumul înapoi.

Ajunşi la bază am constatat că plimbarea la munte a fost prea scurtă. Încurajaţi de soarele ce jos strălucea pe un cer aproape senin, am ignorat ofertele taximetriştilor şi autobuzul local, şi am pornit-o la pas spre oraş.

Însoţiţi de pârâul limpede, admirând culorile-pastel ale toamnei, vorbind ba de una, ba de alta, am ajuns pe nesimţite la porţile sovietice de beton şi dantelăria de oţel ce făceau imposibilă intrarea în Almaty a vreunei armate invadatoare. Culorile toamnei au fost înlocuite de cartiere noi de vile. Aerul curat de munte a căpătat miros de gaz de eşapament (se vinde încă benzină cu cifra octanică 80). Cartierele de vile au fost înlocuite de amestecătura de clădiri moderne şi blocuri socialiste. Zgomotul oraşului, înveselit de glasurile vioaie ale elevilor (învaţă şi sâmbăta), a dat uitării murmurul de munte al pârâului.

Şi cei 16 km. până la hotel au rămas în urmă. A fost o sâmbătă plăcută.

Preţuri (tenge, rata de schimb: 192,12 tenge/euro):
- taxi (hotel - Medeu): 4000
- telegondolă (dus-întors): 2500
- litrul de benzină 96: 145
- litrul de benzină 80: 86

[Mai multe poze la https://picasaweb.google.com/cy.ioanda/AlbumCalatorPeGlob]

Santorini

Răsărit la Marea Neagră

Când noaptea şopteşte zilei, când pescăruşii în zbor salută dimineaţa, când valurile mângâie nisipul promiţând căldura fierbinte a soarelui, îţi dai seama că un răsărit la Marea Neagră e mult mai frumos ca un apus la Marea Nordului.

Frühlings-Fest

Pentru acest sfârșit de săptămână, în Paderborn, edilii au pregătit în centrul orașului un Festival al Primăverii, cu distracții de călușei, suveniruri de cumpărat, nelipsitele arome de cârnați la grătar și bere cât cuprinde. Dar, din păcate, după zile de vară, a venit (ca după vară) ... toamna: cer gri şi ploaie măruntă. Aşa că distracția nu a avut succesul scontat.

Săptămâna bâlciului

În Paderborn e săptămâna bâlciului: proprietarii de tiribombe şi-au dat întâlnire în una din parcările centrale. Aşa că după ce te dai peste cap, te ameţeşti, te loveşti în maşinuţe, te sperii în casa ororilor sau încerci să câştigi un urs de pluş aruncând cu bile sau trăgând cu puşca, te întremezi cu o bere şi un wurst la grătar şi pleci fericit că ai mai cheltuit ceva bani cu amicii. (Asta în general. Eu m-am mulţumit doar cu un wurst – adică cârnat.) Miercuri va fi ofertă: plătești o dată și te amețești de două ori. Iar dacă spre seară vezi artificii și nu e vineri, cu siguranță e din cauza amețelii!

Miniatur Wunderland – o lune în permanentă mişcare

Miniatur Wunderland din Hamburg este cea mai mare colectie de trenuri (în miniatură, evident) din lume: peste 900 ce parcurg, prin diorame fantastice, apropape 20 de kilometrii de cale ferată. Dar spunând doar atât despre muzeu e o nedreptate gravă. Un aeroport complet funțional (cu avioane ce decolează, aterizează, ajung la terminal, își opresc motoarele și sunt deservite de mașinile de suport), autostrăzi cu trafic continuu, o stație de pompieri ce răspunde la apeluri pentru intervenții (până a apărut prima salvare am fost convins că TIR-ul oprit brusc învăluit în fum are probleme de funcţionare) completează un muzeu fantastic. Privind cu atenţie scenele, descoperi cu uimire datalii incredibile: un bărbat ce citeşte orarul autobuzelor în staţie, doi cheflii ce se întorc veseli de la petrecere, o pereche ce se sărută pe banca din parc. Sunt mii de scene disparate ce constituie un tot uimitor; cîteodată trebuie să te apleci sub mesele pe care sunt aranjate ca să descoperi alte lucruri interesante. (Nu lipsesc din scene nici glumele, ca de exemplu un autoturism condus de un om de zăpadă sau o expediţie arheologică ce a găsit o şurubelniţă uitată de cei ce au montat exponatele.) Iar ca să nu lipsească nimic, din când în când, peste tot ansamblul se lasă noaptea: zgomotele de fond scad în intensitate, mașinile circulă cu farurile aprinse, lunini de aprind și se sting prin case.

210 angajaţi, 14.000 de metri patrati, 900 de trenuri, 5.000 de automobile, camioane şi alte vehicule (care se duc singure să-şi încarce bateriile) si 250.000 de oameni in miniatura (fiecare în altă ipostază) sunt câteva cifre ce arată imensitatea proiectului. Ca să-i descoperi frumuseţea şi surprizele, trebuie să-l vizitezi.

Un weekend la Hamburg

Deși l-am admirat numai două zile, Hamburg, așezat confortabil pe Elba, aproape de confluența cu marea, este un oraș în care cu siguranță nu ai cum să te plictisești o săptămână întregă. Și probabil, după accea, vei vrea să-l vizitezi din nou.

Venit cu trenul în gara centrală, prima oprire trebuie să fie la Biroul de Informații Turistice (www.hambug-tourismus.de), de unde, în afară de informații și hărți, poți lua un Hamburg Card pentru călătorii nelimitate pe transportul în comun (www.hvv.de) și reduceri la biletele de la obiectivele turistice.

Apoi începe aventura: o plimbare cu vaporul prin port (unde,în comparație cu imensele vapoare ce transportă containere, te simți ca o furnică neînsemnată), o plimbare prin centru orașului vegheat de impunătoarea primărie, o scurtă privire la lacătele pe care tinerii căsătoriți le-au pus pe unul din podurile orașului, o vizită ce nu trebuie ratată la Miniatur Wunderland Modelleisenbahn, o plimbare prin forfota nocturnă colorată (și câteodată sumar îmbrăcată) de pe Reeperbahn, o trecere duminică dimineața prin piața de pește (unde vânzătorii își strigă marfa expusă și își oferă prețuri incredibil de mici), o viză pe submarinul rusesc (www.u-434.de, unde îți trebuie o oarecare condiție fizică să cobori pe scări și să se strecori prin culoarele strâmte și trapele de acces), un tur al orașului cu autobuzul, o vizită la Planetariu. Și ar fi muuult mai multe de văzut, dar timpul disponibil a trecut prea repede. Parcă prea repede.

PS: Un click pe poză te duce la un întreg album din Germania.

Schloss Neuhaus

Construcţia a început prin 1257 când episcopul local şi-a făcut casa. Următorul episcop şi-a construit-o lipită de a primului. Şi tot aşa, până prin 1590, a apărut castelul. La 1736 i s-a adăugat grădina în stil baroc. Astăzi de loc de relaxare şi gazdă a numeroase evenimente în aer liber.

Duminică de iarnă în Paderborn

<--- Un click pe poză te duce la tot albumul!

Cu autobuzul pe Dunăre

Budapesta este în momentul de faţă singurul oraş european care oferă un alt fel de tur al oraşului cu autobuzul: o oră pe străzi şi o altă oră pe Dunăre. Acelaşi autobuz atât pentru asfalt cât şi pentru apă. Mai multe detalii pe http://www.riverride.hu/riverride_en.php.

Szechenyi Spa

Inaugurată în 1881 şi având ca sursă cele mai adânci şi calde (75 grade Celsius) izvoare din Budapesta, Szechenyi Spa este unul din cele mai mari complexe termale din Europa. Contruită in stil neobaroc, este o destinaţie preferată atât pentru localnici cât şi pentru turişti, piscinele ei în aer liber fiind populare chiar şi în timpul iernii.

Grădina zoologică

O vizită la grădina zoologică are întotdeauna iz de curiozitate (cu ce surprize ne mai încântă Pământul nostru?), dar şi o undă de tristeţe (privind sufletele închise în cuşti). La Budapesta vizita a fost umbrită de tranşeele ce brăzdau aproape toate aleile (se lucra la schimbarea unor conducte) şi joaca pinguinului poznaş nu a reuşit să alunge senzaţia de harababură a şantierului. Şi aşa am ajuns la concluzia că Grădina de la Madrid e mult mai frumoasă.