marți, 23 martie 2010
Rutina
Zi mohorâtă de primăvară. Ploaie măruntă. Vânt rece de mijloc de toamnă. La 6:05 telefonul mobil prinde viaţă. Alarma de sculare cântă sfidătoare spre ceasul deşteptător ajuns, undeva pe colţul noptierei, piesă de mobilier antic. Rutina începe ziua. Pisica torcătoare se întinde leneş în culcuşul de peste noapte şi se grăbeşte spre bucătărie. Deja se pregăteşte să miaune catifelat ca să ceară tainul în castronelul de mâncare. Urmează alergătura, când cu rost, când fără rost, din casă. Apoi, drumul până la autobuz, staţiile ştiute de metrou, tropăitul mărunt al sutelor de paşi ce ies din subteran. Biroul. Şi totul în jur dispare. Ce mai contează că afară vrea să vină primăvara?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
In doua cuvinte, asa cum spunea Anca: Servici-Pat - cam la asta se rezuma. Dar ce facem sa iesim din aceasta rutina? Oare ne dorim cu adevarat sa o parasim?
RăspundețiȘtergere