Una: Confort? Oare ce e? Poate e un simplu moft al mintii. Sau putem spune ca este o relație complexa intre om și ceea ce îl înconjoară. Noi singuri de construim confortul, de noi depinde. Dar uneori ne obișnuim cu un lucru și e greu sa ne schimbam “confortul”. E ca și cum stăm un an într-un loc cald cu temperatura constantă și, deodată, ieșim afară și e înghețat pe jos. E greu, dar corpul și mintea se pot obișnui.
Două: Înconjurați de apa ce curge din perete, lumina dată de întrerupător și răcoarea aerului condiționat, am uitat bucuria lucrurilor simple: să meditezi la apusul soarelui, să simți briza vântului prin foșnetul pădurii, să urmărești zborul în zig-zag al unui fluture, să savurezi o pară culeasă direct din pom, să mângâi roaua dimineților agațată de firele de iarbă.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Am dat de blog intamplator. Apoi mi-am amintit ca nimic nu e intamplator. Apoi dupa ce l-am citit pe tot am zambit. Ce de aripi are fericirea. Multumesc... Dragos cel strain, necunoscut si deloc intamplator.
RăspundețiȘtergere