Apus

Era o după amiază friguroasă de iarnă pustie, cu vântul ce bătea puternic peste copacii dezgoliţi. Totul era învăluit în umbre. Frunzele colorate şi uscate uitate de toamnă erau izgonite de colo-colo.

Soarele strălucea rece la marginea lacului îngheţat, oglindă mare şi albă ce-i reflecta cu mândrie razele. Parcă între soare şi vânt se dădea o bătălie, dar soarele era prea obosit să învingă. Căldura lui se evapora pe cerul galben-portocaliu. Te dureau ochii să îl priveşti.

Uşor, mi-am desprins privirea de la cer şi am oftat. O lacrimă a căzut pe un petec de zăpadă uitată de vânt. Toate problemele se năpusteau asupra mea ca o haită de lupi înfometaţi.

Am ridicat capul şi m-am uitat spre soare încă o dată. Pentru o secundă am uitat să respir. Era o privelişte ca în poveşti, cu raze de culori neimaginate. Roz puternic amestecat cu mov tatua cerul albastru. Mingea de foc mare şi mândră ardea în portocaliu. Dar totul a ţinut doar o clipă şi soarele s-a înecat în lacul tăcut şi îngheţat, lăsând noaptea nerăbdătoare să cucerească ziua.

Mi-am desprins cu greu privirea de la cer şi m-am uitat din nou în jos. Am oftat. Încă un apus de soare dus şi de neîntors...

Fericire

Fericirea este armonia dintre ce gândeşti, ceea ce spui şi ceea ce eşti. - Matahma Gandhi

Crede

Când nu vrei să crezi, atunci nu poţi să vezi!
                                    Bogdan Petriceicu Haşdeu

La mulţi ani 2013!

Noi încercări şi speranţe

Secundele se împletesc continuu cu amintirea, curgând mereu de la vis spre uitare. Acum ele parcă spun anului, bun sau rău, ce se pregăteşte să plece: Pleacă bătrâne! O să te ţinem minte sau o să te uităm, adio oricum. Lasă loc unor noi încercări şi speranţe. Ceea ce s-a împlinit cu bine, să continue. Ceea ce a fost eşec, să iei cu tine în neant. O nouă rotaţie a Pământului nostru în jurul Soarelui să fie benefică tuturor şi fiecăruia în parte. Spune-i micuţului An Nou care ne întâmpină, să ne ajute, înainte de a îmbătrâni şi el, să ne împlinim măcar o parte din dorinţele noastre. LA MULŢI ANI!

La grădiniţă a venit Moş Nicolae Electoral

Amintiri fără cuvinte

Vizită

O vizită la ţară aduce întotdeauna cu ea nostalgia copilăriei. De astă dată a fost foarte scurtă. Pe o vreme ca de toamnă cu ploaie măruntă, privegheţi din zare de munţii îmbrăcaţi cu zăpadă proaspătă, sub un vânt ce încerca să spulbere ultimele culori ale verii, am luat drumul de întoarcere. În oglinda retrovizoare a maşinii am încercat să reaprind o imagine obişnuită a plecărilor de mult trecute în amintire: în poartă, cu o lacrimă în ochi, cu mâna ridicată deasupra capului, Mama-Mare ne ura "Drum bun!"... DRUM BUN!

Bună dimineaţa!

Nu te lăsa doborât de probleme ci condus de visele tale. (Ralph Waldo Emerson)

Almaty în mai multe cuvinte

Prins între liniştea ozonată a parcurilor cu fântâni arteziene ce reflectă culorile curcubeului şi zgomotul poluat al traficului haotic, între noile clădiri futuriste de birouri (multe din ele însă goale) şi vechile blocuri socialiste, între limuzinele strălucitoare ale nunţilor şi mâna întinsă după un bănuţ a bătrânelului ce înţelege alte timpuri, între ultrasofisticatele mall-luri unde preţurile au cifre multe şi piaţa de duminică în care carnea proaspătă se vinde direct de pe asfalt, între restaurantele pline de fum şi bunicuţa ce împinge dimineaţa căruţul cu termosuri cu ceai şi prăjituri făcute acasă, între metroul ultramodern şi autobuzele uitate de timp, între bazarul cu toate bunătăţile Asiei şi împrejurimile lui unde ţi se oferă la vânzare orice dar trebuie să ai grijă la buzunare, Almaty încercă să-şi definească independenţa istoriei unui nou mileniu.