Seară în parc

Inserarea se lasa peste tumultul orasului. Un grup de tineri, langa bicicletele cazute pe alee, discuta aprins, in limbajul adolescentilor. Doua mamici incarca sa tina piept strengarilor, un baiat si o fata, ce se lupa cu castanul ce a inceput sa-si coloreze frunzele in galben. Vor neaparat sa faca rost de cateva castane. Cand batul aruncat stangaci isi atinge tinta, rasuna chiote de bucurie. De pe pista de acrobatii cu bicicleta, sau cu placa, zdranganitul de metal al obstacolelor acopera bufniturile surde ale figurilor ratate. Din cand in cand se simte tremurul adanc al metroului prin tunelurile subterane. Doi bunici s-au hotarat sa plece spre casa, dar nepotelul de 3 ani, apatic pana acum, decide ca este momentul sa mai faca cateva ture cu bicicleta. Nu vrea sa auda de casca pe care bunica vrea sa i-o dea. Bunicul incerca sa intrerupa pedalatul viguros, dar renunta repede. Vor mai sta cinci minute. Un scrâşnet de frână schimba culoarea semaforului din apropiere din galben în roşu. Doua prietene se confeseaza: trebuie sa ai si tu ceva de spus; nu te lasa dusa asa... In racoarea ce se lasa odată cu seara, o cisterna a primariei decide sa stropeasca asfaltul linistit al strazii. Luna creste deasupra copacilor în lumina portocalie e amurgului. Undeva in departare se aude zvon de harta: cainii comunitari ai zonei latra la un pericol nevazut. În statia alatutata, in alt scartait de frame, un autobuz RATB opreste pentru un calator obosit. Luminile strazii prind viata, ca si cele ale firmelor de pe cladirile din jur. La telefonul mobil se dau sfaturi: trebuit sa stii foarte bine engleza... Canii se pare ca au ajuns la o intelegere, caci latratul lor a incetat brusc. Un pacanit de motocicleta sparge linistea din jur. E urmat de o sirenă de salvare. Tocuri grabite zboară spre urmatoarea destinatie. Un gandacel al serii, dezmortit din toropeala zilei, se fereste din drumul de alergare al unui tânăr ce îşi cauta o relaxare activa ascultând muzică la căşti. Bancile isi scimba ocupantii: cupluri, persoane ce vorbesc la telefon sau asteapta ceva, sau pe cineva. De citit nu mai este vorba, caci iluminatul stradal nu l-a aprins si pe cel din parculet. Intunericul devine mai dens. Nepoteii au disparut din parc. Pe străzile din jur, forfota masinilor pare si ea mai domoala. Luna s-a ascuns in nori. Un ras vesel raspune la un dialog in departare. Mai aproape, pe o bancă, el incearca sa o convinga pe ea, dar se pare ca nu are succes. Cascadoriile pe pista de biciclete au incetat datorita luminii. Doi liceeni se lauda că daca faceam faza ailalta, nu o mai puteam face pe asta... Un cuplu trece susurand fericit. Alina e strigata de prietena care o astepta la cealalta iesire de metrou. El si ea s-au hotarat sa plece. Poate au ajuns la o intelegere.Cainii au repornit zarva. Un grup de tineri aplauda bravo-zgomotos o reusita ce pare neasteptata. Noaptea se lasa mai adanc, şi stelele sunt acoperite de norii ce se aduna. La intervale parca regulate, din statia de metrou ies din ce in ce mai putini oameni.

Telefonul mobil suna. Asteptarea a luat sfarsit. O alta zise indreapta spre final.