Cândva, în Costineştiul studenţiei, într-una din seri când ascultam clipocitul mumurat al apei şi urmăream jocul neîntrerupt al valurilor, m-am întrebat: „De ce este marea aşa de nehotărâtă? Cu fiecare val îmbrăţişează nisipul ţărmului, dar imediat se retrage parcă speriată.” „Nu este nehotărâtă!”, mi-am răspuns imediat. „Dar cum este?” De atunci n-am căutat niciodată răspunsul.
joi, 27 august 2009
Cum este marea?
Cândva, în Costineştiul studenţiei, într-una din seri când ascultam clipocitul mumurat al apei şi urmăream jocul neîntrerupt al valurilor, m-am întrebat: „De ce este marea aşa de nehotărâtă? Cu fiecare val îmbrăţişează nisipul ţărmului, dar imediat se retrage parcă speriată.” „Nu este nehotărâtă!”, mi-am răspuns imediat. „Dar cum este?” De atunci n-am căutat niciodată răspunsul.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu